Când lucrez mult devin pesimistă

Curios este faptul că, deşi am unul dintre job –uri solicitant, mintea mea poate, simultan, să lucreze febril şi înspre alte direcţii. Aşadar, după multe ore în care am adunat, scăzut, înmulţit şi împărţit argumente pro şi contra, am ajuns la concluzia conform căreia toate poveştile astea cu iubirea adevărată dintre un el şi o ea sunt, întradevăr, poveşti!

Şi da, o recunosc ţinând încă fruntea sus, mă număram printre cei care scriau versuri siropoase şi ţineau prelegeri plictisitoare pentru a explica diferenţa dintre „a iubi” şi „a se îndrăgosti”…

Whatever. Dau vina pe vârstă!

Am găsit – şi chiar nu-mi amintesc cum a ajuns – printre paginile agendei mele de comenzi o scrisoare de dragoste. De fapt, e singura scrisoare de dragoste pe care mi-a adresat-o cineva. Aveam 16 ani, eram departe de casă şi credeam că iubesc întâia oară.

„Să nu uiţi că o iubire trebuie încercată, puţin câte puţin! Niciodată nu m-ai întrebat ce vreau sau ce am de gând în privinţa relaţiei noastre…cred că pentru tine totul se reduce la o întâmplare nefericită, când te-ai îmbolnăvit şi a trebuit să stai internată!!! După 90 de zile te întorci acasă, iar tot ce s-a întâmplat aici se îngroapă datorită legilor de viaţă nescrise pe care nici eu, un încăpăţânat gata pentru orice provocare, nu le-aş încălca numai de dragul tău…de dragul tău am făcut multe compromisuri! Să nu mă înţelegi greşit, nu mă plâng, aşa cum şi tu te-ai schimbat de când ai venit aici şi eu m-am schimbat de când te-am cunoscut pe tine…

Viaţa este plină de surprize, iar eu vreau să fiu surpriza vieţii tale…

Iubito, nu uita că lumea este mică atunci când iubeşti! Sper din tot sufletul să nu uiţi că ai inima mea, aşa cum nimeni nu a avut-o!

…acum ascult Dj Project – Privirea ta, nu-mi vine să cred cât de rău îmi este că plec, dar nu pot să mă pun cu soarta! Nu voi uita niciodată ochii tăi, iubirea ta, tot ce însemnă CRINA, tot!

Tocmai ce am primit mesajul tău… să am spor la ce fac?! Trebuie să cobori aşa că trebuie să închei şi eu, nu înainte să-ţi amintesc că TE IUBESC MULT!”

Şi m-a iubit atât de mult încât după nici două săptămâni de promisiuni că va veni după mine când mă externez, m-a sunat spăşit într-o seară, implorându-mi iertarea şi înţelegerea pentru că a fost slab şi s-a culcat cu fosta.

Gratuation

Bine a zis cel care a avertizat că de anumite lucruri devii conştient abia după ce ele devin trecut... amintirea zilei de astăzi sper să-mi rămână mult timp în memorie. În suflet o voi purta oricum. Oficial, sunt absolventă. Am finalizat cu bine trei ani de studii universitare. Cel mai probabil, vor urma încă 5... dar niciunul ca cei ce tocmai s-au încheiat. Sunt sigură, şi asta pentru că nu voi avea aceeaşi colegi, aceeaşi profesori. Omul sfinţeşte locul. De ei îmi va fi dor, nu de zidurile albe şi reci ale facultăţii.
A fost o zi deosebită, iar cele mai potrivite cuvinte pe care le găsesc în acest moment pentru a o descrie sunt cele pe care - cu sinceritate şi drag - le-am adunat în discursul pe care l-am susţinut astăzi (emoţionată, recunosc) în faţa tututor...

Stimaţi profesori, parinti, colegi, distinsi invitati …

Ma bucur sa vad ca ne aflam intr-un numar asa de mare aici pentru a sarbatori acest eveniment deosebit si important, in special pentru noi, studentii. Este poate clipa pe care toti am asteptat-o timp de 3 ani de zile si este cea in care un vis al parintilor nostri se implineste.

Acestora, în numele colegilor mei, vreau sa le multumesc pentru că ne-au indrumat pasii pe aceasta cale si ne-au sustinut in anii de facultate, pentru ca ne-au trezit in fiecare dimineata la timp sa ajungem la cursuri si pentru ca ne-au fost alaturi in toate momentele noastre importante, inclusiv astazi, aici.  Ei sunt cei care astazi merita aplauze (pauza pentru aplauze).

Formarea şi dezvoltarea noastră în cadrul Universităţii Valahia ne-a dat ocazia să cunoaştem oameni minunaţi, de la care să învăţăm continuu cum să devenim adulţi şi buni profesionalişti într-un mediu academic competitiv, un mediu cu aspiraţii înalte. De aceea, profesorilor nostri le multumim pentru ca ne-au oferit ocazia sa descoperim lucruri noi, care ne vor folosi in activitatea ce urmeaza, pentru ca au transformat relatia rigida student – profesor intr-una de comunicare deschisa si prietenie si pentru ca ne-au format ca oameni şi nu au ezitat sa ne traga de urechi cand a fost cazul (a se vedea restantele cu care unii din noi au avut de muncă), dar şi sa ne bata prieteneste pe umar si sa ne zambeasca aprobator, lucruri mici, dar care ne-au ajutat enorm. Le multumim si lor! (pauza pentru aplauze)

Dragi colegi, sa nu uitam de toate momentele placute pe care le-am petrecut impreuna, care ne-au oferit o experienta de viata atat de necesara la aceasta varsta de maturizare. Alaturi am trait si bune – plimbări şi petreceri, si rele – sesiuni şi probleme personale, dar mai presus de toate am reusit sa legăm prietenii ce sunt convinsă ca vor rezista in timp. Consider ca dupa aceşti 3 ani de studiu, toti meritam sa absolvim!

Astazi este un moment de sfarsit si totodata un nou inceput, o noua viata ne asteapta. Este momentul cand cele acumulate pe bancile scolii vor fi puse in practica si vor legitima valoarea castigata in timpul facultatii. Noi avem astazi nu numai pregătirea necesară unor buni economişti, ci şi capacitatea de a reusi în viaţă. Cu siguranţă, după numeroasele examene prin care am trecut si experienţa căpătată în anii de facultate, suntem pregătiţi să facem faţă obstacolelor care ne vor astepta de acum înainte. În definitiv, “omul de mâine e format de bătăliile de azi!”.

Imi doresc sa ne intalnim cu totii peste 10 ani aici, la fel de entuziasti, zambitori si veseli, chiar daca drumurile noastre in viata se vor desparti. Unii probabil vor dori sa profeseze în domeniul în care ne-am specializat, altii vor pleca peste hotare, dar sper că cei mai mulţi isi vor continua studiile in Târgovişte sau in alta parte. Tuturor, mult succes!

Va multumesc şi bafta la licenta!