Amintirea chipului tău mă face să zâmbesc,
Surâsul blând ţi-e parcă îngeresc.
Şi de-aş închide ochii, sub pleoape te-aş vedea,
Cu ochii-ţi mari şi calzi veghând asupra mea.
Iar când întind o mână, obrazul să-ţi ating,
În palmă mi s-aşează, cerând un mic alint.
Încheietura mâinii când mi-o săruţi domol,
Simt în stomac, îţi jur, acel gol.
Iar fluturaşii mici, multicolori,
Îi simt crescând în mine, îmi dau aripi să zbor.
Şi-n zborul meu te iau pe tine,
Priveşte-mi ochii şi spune-mi: "va fi bine!"
Sau măcar taci, dar lasă-mă a crede
Că timpul care trece, ceva are să-ndrepte...
Se afișează postările cu eticheta chipul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta chipul. Afișați toate postările
marți, 20 septembrie 2011
joi, 17 februarie 2011
Regrete...
O altă poezie scoasă de la naftalină...
Priveşte-mi ochii, în suflet mi te pierde.
Cuprinde-mi palma, mâna, braţul - probează! rătăceşte!
Sărută-mă de vrei; de nu, în tăcere adânceşte
Acest moment magic ce fiinţa-mi amăgeşte.
Căci nu eşti tu cel care îmi braţe îmi va sta,
Sunt doar un capriciu al inimii tale, egoista!
Chin dulce îmi este chipul tău
Deşi, privindu-l, ştiu că-mi va face rău.
Dulce venin culeg de pe ale tale buze,
Ce-mi sunt în recele întuneric călăuze.
Căci nu sunt eu cea care în braţe îţi va sta,
Dar va veni o zi în care, plângând, mă vei chema...
Priveşte-mi ochii, în suflet mi te pierde.
Cuprinde-mi palma, mâna, braţul - probează! rătăceşte!
Sărută-mă de vrei; de nu, în tăcere adânceşte
Acest moment magic ce fiinţa-mi amăgeşte.
Căci nu eşti tu cel care îmi braţe îmi va sta,
Sunt doar un capriciu al inimii tale, egoista!
Chin dulce îmi este chipul tău
Deşi, privindu-l, ştiu că-mi va face rău.
Dulce venin culeg de pe ale tale buze,
Ce-mi sunt în recele întuneric călăuze.
Căci nu sunt eu cea care în braţe îţi va sta,
Dar va veni o zi în care, plângând, mă vei chema...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
