Amintirea chipului tău mă face să zâmbesc,
Surâsul blând ţi-e parcă îngeresc.
Şi de-aş închide ochii, sub pleoape te-aş vedea,
Cu ochii-ţi mari şi calzi veghând asupra mea.
Iar când întind o mână, obrazul să-ţi ating,
În palmă mi s-aşează, cerând un mic alint.
Încheietura mâinii când mi-o săruţi domol,
Simt în stomac, îţi jur, acel gol.
Iar fluturaşii mici, multicolori,
Îi simt crescând în mine, îmi dau aripi să zbor.
Şi-n zborul meu te iau pe tine,
Priveşte-mi ochii şi spune-mi: "va fi bine!"
Sau măcar taci, dar lasă-mă a crede
Că timpul care trece, ceva are să-ndrepte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu